Home

Mai întîi l-au luat la ţucat în dos pe ăl bătrîn, providenţialul naţiei, gînditorul de la Murfatlar. Pe care cohorte de ţucălari l-au lins în toate felurile posibile. Moţul pe fecală punîndu-l Lăzăroiu, care l-a comparat cu Moise, care-şi conduce poporul prin deşertul crizei.

A urmat la mozolit protejata, superministreasa. De la bale rustice, ţintite chinuit de nişte bieţi primari de ţară, pînă la limbuţe fine, intelectuale, o avalanşă de zoaie parfumate s-au prăvălit peste blonda prezidenţială. Vîrful acestui aisberg al vomei l-a atins, pare-mi-se, lingăreţul Baconschi, care a „mărturisit” că se abţine cu greu să nu cadă pe spate cînd o vede pe frumuşaţă.

Văd că a venit rîndul progeniturilor. La nu-ş ce paranghelie cu femeile pedelice, madam Paul Vass, sfetnic al premierului, i-a tras aşa o limbă zemoasă lu’ toanta şi fonfăita aia mică a lu’ tat-su, că s-a încreţit televizorul.

Eu cred că e timpul să se editeze o antologie completă a pupuncurismului, de la începuturi pînă în prezent. Şi un dicţionar de cuvinte alese, expresii şi locuţiuni, pentru uzul scatofililor şi coprofagilor. Să nu ne trezim cu un neiniţiat că-şi ţuguie buzele de capul lui şi umezeşte fără discernămînt vreo bucă VIP.

6 gânduri despre „Frăţia scatofililor

  1. Mare-i foamea in Romaanica ! Oare pina unde poat cobori speciile astea de oameni ! Mi-e scirba !

  2. @ Basarica, incognito: haide bre, că de la Burebista încoace am avut divizii de limbişti, ploconiţi şi mîncători de căcat… Facem mai încolo o ediţie revăzută şi adăugită.

Lasă un comentariu