Home

Comenteaza

3. Pe blogul “Wild Thougths” am găsit un CV a cărui posesoare poate candida liniştită la Premiul Nobel. Ce vrea ea de la viitorul angajator: “Dacă trece de ora 20.00 să fiu dusă acasă sau să mi se plătească taxiul!” Ce a făcut la precedentele joburi: “Promoter: nu aveam voie să mănânc, să mestec gumă, să consum băuturi răcoritoare sau alcoolice în magazin. Hostess: nu aveam voise să-mi dau nr. de tel clientilor, să mă cert cu persoanele interesate de produs, trebuia să fiu îmbrăcată cât mai decent gen orice. Animatoare: nu aveam voie să-mi aduc prietenul în club, când îmi luam pauză stăteam în sala unde angajaţii îşi luau pauză”.
De următoarele joburi nu vă mai putem spune, că-s mai deocheate. Oare am pomenit şi faptul că şi-a pus la CV o poză în care poartă ochelari de soare? Dacă nu, nu-i nimic, probabil că v-aţi imaginat oricum că aşa o să facă.
2. De pe bastrix.wordpress.com aflăm ce cred copiii de clasa a doua despre mamele lor. De exemplu, de ce le-a făcut Dumnezeu pe mame? “Mai mult ca să cureţe casa.” “Să ne ajute pe noi, când ne naştem.” Cum le-a făcut Dumnezeu pe mame? “Dumnezeu a făcut mamele la fel ca pe mine şi pe tine. Numai că a folosit piese mai mari.” Cum era mama ta când era mică? “Nu ştiu, că nu am fost pe vremea aia, dar cred că a fost mare şefă.” “Unii îmi spun că ea era bună cândva.”
1. “De ce urâm Parlamentul?”, se întreabă teaca.wordpress.com. “Imensa majoritate a cetăţenilor români nu au la inimă Parlamentul. Ba, unii îl urăsc, de-a dreptul. Şi cetăţeanul Băsescu urăşte Parlamentul. Dar la el e cumva de înţeles: nu numai că l-au sfidat, «cei 322», sprijinindu-l făţiş pe duşmanul său, Tăriceanu, dar l-au şi suspendat din funcţie! Or, asta nu se uităşi nu se iartă.
De ce nu iubim Parlamentul? Pentru că ni se pare un organism greoi, complicat, care ia decizii mult prea încet, şi după multă «ceartă», folosind proceduri stufoase şi, aparent, inutile. Pe când un conducător «luminat», ehe, e cu totul altceva: se mişcă repede şi ia deciziile pronto! De aceea un astfel de lider va fi întotdeauna pe placul vulgului. Care va urî visceral, pe cale de consecinţă, «adunătura» aceea de indivizi care dorm în sală, citesc ziare, se scobesc în nas şi, de altfel, iau un purcoi de bani nefăcând mare lucru, în afară de certuri nesfârşite. Propunerile aruncate pe forumuri sunt elocvente. Unii spun căşi 300 sunt prea mulţi, «şi aşa nu fac mare lucru, dacă Băse propune să fie doar 100, eu votez cu două mâini». Altul vine cu ideea ca fiecare judeţ să trimită câte un om în Parlament.
Chiar aşa, de ce nu un legislativ cu 40 de aleşi? Încap uşor într-un autocar, nu mai trebuie să le dai limuzine. Unde mai pui că-i poate chema mult mai iute Băselu la un pepsi, la Cotroceni, să le facă instructajul. Sunt şi indivizi care propun de-a dreptul să se desfiinţeze Parlamentul. Şi să nu credeţi că-s din ăia care au o singură circumvoluţiune, şi aia de la bască. Unii chiar au mintea bine mobilată. Uite, îl ştiţi pe consilierul prezidenţial Avramescu? Omul e profesor universitar, cu tot felul de studii şi cărţi, vă daţi seama. Tipul ăsta a susţinut nu de mult, chiar cu îndârjire, că România poate funcţiona foarte bine şi fără Parlament! Şi că preşedintele poate guverna, şi chiar legifera, prin decrete şi referendumuri!”
Apărut în Cotidianul, în data de 2 octombrie 2009

Lasă un comentariu