Home

Iată că îndemnul ăla tălîmb al lui MRU, adresat pedelicilor (fiţi ungurenii mei!), o fost pînă la urmă bun. Pentru stăpînul lui. Sătul să stea în curticica aia puchinoasă, aşteptînd să-l repună pe tron oamenii săi de la Curte, iar procurorii lui dragi să termine acţiunea de terorizare a nenorociţilor care nu i-au ascultat îndemnul la boicot, suspendatul şi-a luat o binemeritată vacanţă.

Cred că a tot cugetat unde să se ducă. Prin Moldova, Oltenia, Gorj, Vrancea nu prea, că risca nişte expectoraţii, asezonate cu blesteme. Nici pe Litoral, că-i în buza „republicii lui Mazăre”. Prin Transilvania… mda, dar unde, că nici măcar la Cluj nu se poate feri de „vorbele dulci” ale supuşilor.

Şi-atunci, sfătuit probabil de lăzăroii săi credincioşi, s-a dus taman în ungurime. În ţinutul lui Hunor & comp. Unde i-a felicitat extaziat pe fraţii lui întru Victor Orban, pentru că nu i-au lăsat pe nemernicii ăia să dea lovitura de stat. Ar putea spune fest, preluînd constructiv lozinca lui MRU, „voi sînteţi ungurenii mei. Iar eu sînt preşedintele vostru”. Şi n-ar greşi. La urma urmei, s-a dus omul în singurul loc unde mai e iubit.  În afară de sediile parchetelor. Şi ale serviciilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s