Home

Un descreierat, şi inconştient pe deasupra, că avea în spate copiii, intră cu merţanul pe contrasens şi zdrobeşte un logan. Trei morţi. Ce urmează: o diaree mediatică, un delir verbal, o logoree bolnavă, zile-n şir, numai şi numai despre „realizatorul tv”. Că ar fi o pedeapsă divină, că e din cauza nu ştiu cărei cvadraturi nefavorabile, că e mîna destinului, că e urmărit de ghinion, că blestemul, că Jupiter, şi dăi, cu experţi, analişti, politicieni şi băgători de seamă. Mai lipsea un comunicat al Patriarhiei şi o conferinţă de presă a locatarului de la Cotroceni.

Aproape nimic despre cetăţenii care-au plecat în loc cu verdeaţă. Ăştia sînt, nu-i aşa, nişte cifre statistice, trei victime din cele 18 cîte s-au săvîrşit pe şoselele patriei în week-end. Nişte negri no name pe o plantaţie de bumbac. Dispensabili şi uşor de înlocuit. De ce le-am mai reţine mizerabilele nume? E mai simplu aşa: morţii 1, 2 şi 3. Unul la volan, altul alături şi încă unul în spate.

Cine ştie, poate că erau oameni răi, poate că nu-şi plăteau întreţinerea, poate-şi băteau copiii, se îmbătau şi înjurau în biserică… poate chiar meritau să dispară. Mi-e din ce în ce mai des ruşine că fac parte din această branşă.

N.B. Pe morţii din Logan îi chema Lungu Ştefan Balogh, Magda Drăghici şi Ioan Garbiş. Dacă interesează pe cineva…

10 thoughts on “Nişte negri…

  1. Pingback: Twitted by aditeaca

  2. Pina la urma Huidu o sa fie chiar decorat ! N-a imputinat el „asistatii sociali” ai lui base !

  3. Maestre Teacă, uite că am revenit după o perioadă de tăcere cauzată de (ce altceva) lehamite. Nu ştiu cum rezişti, însă pentru mine cel puţin ultimii ani au fost o perpetuă alternanţă de stări de lehamite şi revoltă (ca o sinusoidă cu perioadă de 6 luni).

    Revenind la subiect, mai bine decât cum ai spus tu nu se putea; rezonez cu oful tău şi îmi pare rau că am de ce rezona. Ruşinea ar trebui să fie a lor, pentru că fac umbră pământului degeaba, pentru că au tupeul să se creadă jurnalişti.

    Ave!
    (despre cum au tratat alţii, „adevăraţi jurnalişti”, tragedia am scris în stilu-mi caracteristic subiectiv)

  4. Pingback: După o vreme… | Ţara vorbelor în vânt

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s