Orban e Elodia!

Mare belea pe capul lui “Şică” Orban! Adevărul e că ministrul şi-a făcut-o cu mîna lui. Ce dracu, putea foarte bine să cheme poliţia la faţa locului şi nu se întîmpla nimic. A fost un accident banal, cum se întîmplă, cu sutele, în fiecare zi.

A vrut să pună batista pe ţambal şi a declanşat o isterie naţională. Cel puţin la nivelul mediei, că populaţia tot după Elodia oftează. Ei, dar cu presa e altceva.

Mai ales Realitatea cu un Turcescu furibund - ochii holbaţi şi spume la gură, face tocşouri non stop, în care ziarişti, avocaţi, medici, poliţişti, politicieni, psihologi, astrologi, martori “sub acoperire”, trecători, bloggeri întorc pe toate feţele telenovela Orban.

De ce-a anunţat doar a doua zi poliţia? De ce-a minţit? S-a înţeles cu adolescenta accidentată? De ce n-o cheamă poliţia? De ce nu-i dă spitalul numele? De ce tace Orban? De ce nu a venit la şedinţa de guvern? I-a cerut premierul demisia? Cînd va demisiona?

Şi-apoi, fotografii şi filme “de amatori”: cu maşinile tamponate, cu stîlpul, cu zidul, cu urmele, cu uşa apartamentului unde stă fata, cu Orban vorbind la telefon, cu poliţişti fugăriţi pe stradă de reporteri excitaţi, doar-doar vor da vreo declaraţie… Of, Doamne! N-am idee cum se va termina chestia asta.

Din partea mea, n-are decît să demisioneze Orban. (Culmea e că nici nu mai poate invoca cine ştie ce lucrături din partea “duşmanului” Băsescu!).

Dincolo de telenovela asta, pe mine, gazetar bătrîn, mă frapează altceva: avem o presă incredibil de imatură, de înclinată (aproape exclusiv) spre senzaţionalul ieftin. Nu bugetul, pe care se bat partidele în parlament, nu scumpirile de sărbători, nu un remember, ceva, la zilele lui decembrie ‘89 (apropo, acum 18 ani, Timişoara a fost primul oraş românesc liber!), nu colinde, nu aia, nu ailaltă. Accidentul, şi-atît! Orban, numele tău e Elodia!

Le zice adînc!

“N-ai o poză cu Cioacă?” - mă întreabă un coleg din presa braşoveană. Nu am şi nici nu mă prea interesează. Toată povestea asta dubioasă şi încîlcită, cu dispariţia avocatei Elodia, cu posibila ei ucidere, cu bănuiala anchetatorilor îndreptată spre soţul acesteia, poliţistul Cioacă, începe să mă plictisească. A fost o ştire, la început. Nu mai e. Cel puţin pînă nu apar elemente noi. “Ştii că a început Cioacă lucrul?” - mă întreabă un altul. Nu ştiu, dar de ce mi-ar păsa?

Deşi văd că unele ziare au scos suplimente speciale despre cazul ăsta. Ziare serioase! Să înnebuneşti, nu alta. Mai arunc uneori privirea, uşor vinovat, spre ce dezbate interminabil o televiziune-tabloid şi mă cutremur. Analize, para-analize, ce-a zis omul, ce zice altul, părerea unor paranormali, căutări îndelungi în coşul cu rufe murdare al familiei cu pricina, dacă ea avea sau nu un amant, dar el, cu cine era încurcat, dar bona, ce-a făcut bona cu arma crimei, dar copilul…, dar părinţii…, dar vecinii…, dar fostul soţ, şi el poliţist…, dar fosta soţie a lui Cioacă…

Ce mai, o demenţă cu sirop telenovelistic, atît de dragă românului elector, căruia îi place pînă la juisare să se uite pe gaura cheii. Totul culminînd, paroxistic, la aceeaşi televiziune-manea, cu o întrebare apocaliptică, la care aveau de răspuns telespectatorii: “La oprirea între Rîşnov şi Bran, şi-a făcut Cioacă nevoile?”. “Le zice adînc, bate-n ciocoi” - ar conchide, cu admiraţie nătîngă, jupîn Dumitrache, ca la citirea ziarului său preferat, “Vocea patriotului naţionale”.

N.A. Cînd mă pregăteam să pun punct, mi-a căzut în mînă un “Buletin informativ” delicios trimis de Gruparea de Jandarmi Mobilă “Burebista” Braşov. Dragii mei, să fi săpat îndelung în adîncurile imaginaţiei mele jurnalistice şi nu găseam o mai potrivită încheiere: «Jandarmii execută cu cinste şi onoare, cu înalt devotament şi patriotism atribuţiile cu care au fost abilitaţi. În ziua de 9.10.2007, pe timpul acţiunii de scotocire executate în zona Poiana Cristian - Rîşnov, în căutarea de noi indicii privind cazul avocatei dispărute, Elodia Ghinescu, sergentul major Munteanu Florin-Bogdan şi-a adus contribuţia pentru clarificarea unor aspecte în acest caz. Pentru profesionalismul de care a dat dovadă şi contribuţia adusă, sergentul major Munteanu Florin-Bogdan a fost recompensat cu “Mulţumiri” de Inspectorul General al Jandarmeriei Române, domnul general maior dr. Costică Silion.

Jandarmii sînt şi rămîn nişte oameni cu bucuriile şi tristeţile lor, cu problemele, satisfacţiile lor înăbuşite, sub povara reconfortantă a datoriei pe care o numesc, de fiecare dată, cu simplitate, fără emfază: Misiune…».