Haita deontologilor

Exact aşa i-am perceput pe cei trei crai deontologi care s-au produs joi seara pe Realitatea: ca pe o haită de hiene care au simţit miros de sînge. Cristian Tudor Popescu, Emil Hurezeanu şi Robert Turcescu s-au indignat, pe rînd şi în cor, scoţînd fum pe nări de gîndeai că-i loveşte - Doamne fereşte! - apoplexia.

Rar mi-a fost dat să văd (aud) atîta ferocitate cvasijurnalistică, şi asta într-o presă pusă pe hăcuit! N-a mai contat nimic: încercările timide ale “victimei” (Bogdan Olteanu) de a se explica au fost întîmpinate cu valuri de onomatopee şi fraze icnite, de ziceai că acu-i iau omului capul. M-am şi gîndit la un moment dat, oare băieţii ăştia sînt chiar sincer indignaţi sau joacă un rol anume? Scuzaţi cuvîntul “băieţi”, dar CTP-ul chiar aşa l-a numit pe (totuşi) preşedintele Camerei Deputaţilor, cu un dispreţ de cartier: “băiatul ăsta”.

Dar ce crimă a comis “băiatul”, de a provocat furia deontologilor? Joi, după ce ambasadorul SUA a dezavuat, public, noul Cod Penal, Bogdan Olteanu a replicat, acid şi cam neprotocolar, că “în România legislaţia o fac românii” (corect) şi că “dl. Taubman şi-a obţinut mandatul de ambasador într-un mod care, în România, ar fi considerat corupţie”. Evident, n-a fost deloc diplomat Bogdan Olteanu.

Dar ambasadorul Taubman a fost? Să ieşi, public, şi să demolezi o lege tocmai votată, de parcă te-ai afla într-o colonie americană! Dacă era cu adevărat un diplomat, mister T. ar fi solicitat o întrevedere la MAE, poate s-ar fi întîlnit şi cu Olteanu, căruia i-ar fi comunicat, discret, îngrijorarea guvernului SUA. Dar aşa, pe faţă, în dispreţul întregii societăţi româneşti, să faci jocurile ştim noi cui! Ce-i drept, Olteanu a şi precizat că nu contestă punctul de vedere al ambasadorului în ceea ce priveşte fondul legii. Se întreba, însă, ce-ar fi păţit un ambasador european (oricare) dacă ar fi îndrăznit să critice modul în care legiferează Congresul SUA sau, zic eu, s-ar fi legat de legile prin care se restrîng o serie de libertăţi individuale. Cîte zile ar mai fi rămas respectivul în post?

Credeţi că asta a contat pentru “haită”? Ei, aş! CTP-ul vitupera de zor, uitînd vremurile, nu prea îndepărtate, cînd “îi călca în picioare” pe americani pentru că l-au scos din România, hoţeşte, pe puşcaşul marin care tocmai omorîse un om. În total dispreţ faţă de autorităţile şi Justiţia română, de soarta căreia e acum foaaarte îngrijorat ambasadorul. Şi n-a fost singura luare de poziţie a deontologului împotriva unor fărădelegi americăneşti.

Chiar a uitat CTP-ul? Sau (după episodul Bogdan Chirieac) a schimbat macazul? Că de ceilalţi doi nu mă mir deloc. Ăia nici nu se mai obosesc să şteargă “ştampila” care li s-a pus, corect, de cîţiva ani. Cel puţin Hurezeanu chiar e poreclit cu duioşie de colegi “întrebătorul de serviciu al lui Băsescu”.