gaura dulce

În spatele clădirii halelor din Piaţa Sfatului, devenită mai tîrziu „Cerbul Carpatin”, exista înainte de război o bodegă celebră în epocă, a cărei firmă, inscripţionată, cu un umor şăgalnic, „Gaura dulce”, era ocazie de multe şi deşucheate glume în rîndul chefliilor. Se spune că, la „Gaura dulce”, găseai cea mai grozavă tuslama din partea asta de ţară. După revoluţie, localul a recăpătat o vreme vechiul nume, după care, pudibonzi, proprietarii l-au rebotezat. Braşovenii i-au spus însă mereu locantei „La curul Cerbului” (conform DEX, cur = şezut, popou, din latinescul culus).

Ce vreau să spun cu asta? Păi, plimbaţi-vă niţel doar prin centrul vechi al Braşovului, şi o să constataţi că sînt rarisime firmele cu iz neaoş. Parcă ne-ar fi ruşine cu un „Mielul Alb” (a dispărut de ani buni), sau „Doi Cocoşi” (turcii care l-au preluat i-au zis „Mado”), sau atîtea alte vechi denumiri care făceau parte din tradiţia locului. Acum mergem să luăm masa sau să bem un şpriţ la „Blue Corner”, „Four Roses”, „Civic Center” sau „Oasis”. Firmele îşi spun ba „Pink Advertising”, ba „Happy Holliday”, ba „Froggy”, ba „Golden Blade” sau „My Place”. Mă şi mir că mai există o firmă ca „La Vatra Ardealului”, excelenta cofetărie de lîngă Biserica Neagră, sau „Roata Norocului” a făgărăşeanului Mihăilă! Dacă tot s-a intrat în furia asta anglo-americanizantă, ce-ar fi să schimbăm şi numele Braşovului? Chiar, cum i-am putea zice mai english oraşului nostru? Daţi-mi o idee.

Nu am nimic împotriva neologismelor, să fie clar. Mă irită însă invazia asta caraghioasă şi uneori oribilă de denumiri, mai ales englezeşti. Pe de altă parte, nu cred că e bine să facem cu tot dinadinsul paradă de neaoşisme. A făcut-o Ceauşescu destul. O fac şi francezii, care au ajuns în penibila situaţie de a schimba pînă şi denumirea acelui arhicunoscut accesoriu al calculatorului pe care tot mapamondul îl ştie de „mouse”. I-au zis „souris”, adică şoricel, în limba lor!! O stupizenie. Bine, nici aşa, dar de ce-am traduce delicata şi suculenta „Gaură dulce” prin „The sweet hole”?