Fărădelegea Kosovo

Duminică, 17 februarie 2008. O zi neagră pentru legislaţia internaţională. Pentru prima dată după al doilea război mondial, un stat este dezmembrat, împotriva voinţei sale, din momentul în care provincia sîrbă Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa, cu sprijinul explicit al marilor puteri - SUA, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie.

Carta ONU, care prevede inviolabilitatea frontierelor şi garantează suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor membre, a devenit, din acest moment, un simplu petic de hîrtie. Şi cînd te gîndeşti că tocmai Carta ONU a fost invocată de Bush - tatăl, atunci cînd a pornit, în 1991, primul război din Golf, după ocuparea Kuweitului de către Irak.

“Precedentul Kosovo” va putea fi invocat, de-acum încolo, de orice grupare etnică din orice stat al lumii. Ce-i va împiedica pe ciprioţii turci să ceară recunoaşterea independenţei Ciprului de Nord, după 34 de ani de la o secesiune niciodată acceptată de comunitatea internaţională?

De ce n-ar face acelaşi lucru bascii şi catalanii în Spania, sau scoţienii în Marea Britanie? Dar Transnistria? Dar Abhazia? Dar Nagorno - Karabach? Sau, ce-ar zice SUA dacă Texasul şi-ar proclama independenţa?

În ultimă instanţă, de ce tace ONU? De ce nu ia atitudine împotriva acestui viol încurajat, chiar aplaudat de mai marii UE şi de SUA? Obstinaţia cu care au marşat pe această dezmembrare a Serbiei dă senzaţia că cei amintiţi mai sus chiar vor să schimbe legislaţia internaţională în domeniu. Fără să ia seama la ce consecinţe dezastruoase s-ar putea naşte.
Ce se poate întîmpla în continuare: Serbia nu va recurge la armată. Ar fi un act sinucigaş, după ce a fost bombardată sălbatic de americani în 1999. Dar, va putea declara un soi de blocadă economică, tăind, între altele, alimentarea cu energie electrică a provinciei rebele. Plus că îi va încuraja pe sîrbii bosniaci să facă exact acelaşi gest.

Chiar, vor accepta marile puteri, pe acelaşi “calapod”, independenţa “Republicii Srpska”, parte a Bosniei?
În sfîrşit, în lipsa unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia va uza de dreptul său de veto, Kosovo nu va fi decît un protectorat al UE, mulţi ani de-acum încolo. Un fel de “Cipru de Nord”, protejat de Turcia.

N.A. N-am amintit aici de efectele perverse ale acestei zile asupra României, pentru că subiectul trebuie tratat separat. Să remarcăm doar că “celebrul” Consiliu Secuiesc, cel care doreşte (deocamdată) autonomia ţinutului cu acelaşi nume, a salutat independenţa Kosovo!

Tags: Kosovo